Valoare formativă a basmelor constă în faptul că ele stimulează procesele
cognitive şi afective ale copiilor, contribuind la formarea trăsăturilor de
voinţă şi caracter. Conţinutul lor impresionează prin problematica majoră a
existenţei, prezentată într-o formă accesibilă: naşterea şi moartea, căsătoria
şi fericirea, bogăţia şi sărăcia, timpul şi spaţiul, valoarea conduitei morale,
etc. Citind basme copiii îşi formează reprezentări şi noţiuni despre dreptate,
cinste, curaj, vitejie, perseverenţă, hărnicie. Desfăşurarea evenimentelor
dintr-un basm le dezvoltă atenţia şi memoria, imaginaţia şi spiritul de
observaţie. În basm, ca şi în joc copilul îşi satisface nevoia de acţiune. De
multe ori în lumea din basm copilul caută şi găseşte un mediu compensatoriu, în
care evenimentele şi personajele îi fac să fie fericit.
Din perspectivă formativă, conţinutul basmului şi mai ales eroii săi
imprimă copiilor împlinirea imitativă. La o anumită vârstă basmul ajută la
formarea gustului estetic şi dezvoltarea limbajului copiilor. Spre sfârşitul
copilăriei îşi dau seama că nu există nici balaur, nici zmei, nici Făt-Frumos
şi recunosc situaţiile şi personajele din basm ca pe o convenţie, deci se
produce în percepţia lor un proces de „demitizare” a lumii încorporate în
basmele pe care le părăsesc pentru alte lecturi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu